Am intenționat să închid coaja exterioară a căsuței din lemn de la livada din Baia Sprie, cu două porti din lemn și un oblon, înainte de încheierea anului 2017, însă montarea lor se va putea face doar dacă vremea va permite. Anul acesta a fost unul fantastic, eu cred că acum, când suntem aproape de a trage linie, s-au strâns reușite frumoase pe parcursul lui 2017. Stă să se încheie acest an și parcă mi-aș dori timp mai mult pentru lucru, pentru muncă la terenul unde deja de 3 sezoane încheiate ne petrecem toate zilele libere. N-am avut concedii în acești 3 ani, însă nu consider marcarea unei perioade de 1-2 săptâmâni cu titlu de concediu ca fiind o necesitate. Dacă adun zi cu zi, ne ies vreo 2-3 luni de muncă, zi de zi la livadă.

Soluțiile tehnice pentru aceste porti de lemn au fost multe, am oscilat mult între esențe de lemn exotice, iroko de exemplu, apoi stejar, ca într-un final să ne rezumăm la brad simplu. Costul este extrem de scăzut, v-am prezentat achiziția lemnului de la uscătorul firmei TOWA din Tautii de Sus, iar cepuirea și prinderea ramelor a durat sub două ore în fabrică.

Porti din lemn – rama

Am cumpărat apoi lambriu de 12,5 mm de la Arabesque și am placat ramele în cca 2 ore de lucru. Când folosești scule bune, merge repede, dacă aș fi lucrat cu scule de mână, nu electrice, ar fi fost un efort mult mai mare. 2 mașini de înfiletat Milwaukee, circular pendular, rindea electrică și tambur Makita.

Porti din lemn – placarea cu lambriu

Am prins lambriul pe aceste porti din lemn cu holtzsuruburi din inox, aduse de Adrian Cramar din Belgia, ceva produse nemțești, foarte bune. M-am învățat minte și de acum nu mai cumpăr nimic cu cap Philips, ci doar Torx.

porti de lemn obloane case de lemn
stanga Holtzsurub SEA vs Holtzsurub german

Cost total 2 porti din lemn plus un oblon, cca 9 mp, aproximativ 600 de lei, tot lemnul, însă a mai rămas lambriu și pentru obloanele de ferestre. Utilitatea viitoare a căsuței ne-a trezit la realitate și am ales să adoptăm soluții simple, necostisitoare, pentru construcția a ceea ce de fapt este o magazie. Cele două porti din lemn vor închide spațiul unui garaj pentru tractorașul Pasquali și pentru sculele de livadă. Tot ceea ce sper eu este să vină zăpada și frigul autentic, ca să mai pot meșteri la partea de închideri. Acum ninge noaptea și plouă ziua.

Prinderea porților se va face pentru fiecare cu câte 3 balamale rustice trecute prin stalpul de 20×20 cm. Este mai mult decât solid, însă îmi doresc să fie mai prevăzător decât pare necesar, pentru a nu avea parte de deformări în timp. Balamalele vor avea o platbandă lungă de cca 70-80 de cm pe fața portilor din lemn și prinderea de stâlp cu câte 2 bare filetate, trecute prin țeavă de metal, îngropată în stâlpul de lemn. Barele filetate vor permite reglajul individual al balamalelor, ca poarta să culce bine pe cadrul porții.

Va arăta în final cam așa:

usi de hambar

Pentru protecția lemnului am folosit vopsea naturala pe bază de ulei de in de la Painteco, KSA-1 Tulip pentru oblon și KMS-1 – Aronia pentru cele două porti din lemn ale garajului. Am diluat fiecare vopsea cu terebentină. La 3 litri de vopsea am consumat 1 litru de terebentină. A fost o experiență în sine utilizarea vopselei și aplicarea ei. În primul rând aspectul este mult mai estompat, mai puțin lucios, din cauza impregnării lemnului cu baza de ulei de in, fără a face peliculă la suprafață. Paleta de culori nu este foarte largă și nuanțele sunt dintre cele cuminți, îmi vine să zic, de pământ, tonuri neutre, deloc țipătoare. Pentru că toți pereții exteriori sunt din scândură arsă, tratată cu ulei de in natur, am vrut ca nici celelalte elemente de fațadă să nu contrasteze cu aspectul total.

Am aplicat două straturi, iar în condițiile în care în hală temperatura era de aproximativ 15 grade, uscarea primului strat a durat aproape o săptămână. Recomandarea producătorului este de 3 zile, însă am preferat să mai las panourile să stea, pentru a fi sigur că al doilea strat se dă peste primul complet uscat. Trebuie să vă așteptați când folosiți astfel de vopseluri pe brad să prezinte zone unde pare umedă vopseaua, însă se datorează acest aspect doar lemnului cu conținut mai mare de rășină.

Am folosit pentru aplicare trafaleți din burete, sunt excelenți pentru că întind foarte bine vopseaua, iar pentru spațiile unde nu a intrat trafaletul am aplicat vopseaua cu pensula. Oricum, timpul de uscare mai îndelungat permite revenirea și corectarea locurilor neacoperite de vopsea, chiar și la 20-30 de minute, fără ca să se strice aspectul exterior. Am remarcat că nu face ”coajă” la suprafață, cum face vopseaua pe bază de solvent petrolier. Cei de la Painteco afirmă că nivelul calitativ pe care îl oferă este similar cu Kreidezeit, pentru mine experiența directă este cea mai relevantă.

porti din lemn obloane case de lemn
dupa doua straturi de vopsea naturala Painteco

Un aspect aparte este mirosul de pin din hală, pe tot timpul vopsirii, este mult mai plăcut decât cel de diluant. Poate că terebentina este în mare parte ”vinovată” dar chiar am avut sentimentul că lucrez cu produse naturale. M-am murdărit pe mâni, chiar dacă am purtat mănuși, însă s-a curațat ușor.

Materiale :

Lumina din hală nu a fost strălucită, e neon, după montaj revin cu imagini, sunt convins că aspectul va diferi mult, în lumina naturală. Întreg proiectul este deja în desfășurare de mai bine de 18 luni, nu ne grăbim, intenționăm doar ca în vara următoare să ne apropiem de un final utilizabil al acestei căsuțe. Plantația de coacăz va fi deja în anul al doilea și credem că recolta va permite să ne încercăm puterile cu un vin, sirop și dulceață de coacăze pentru familie și prietenii apropiați.

Voi prezenta întreaga constructie când măcar exteriorul va fi gata, cu planuri și faze intermediare, ca un tot complet. Sper să fie prin iunie 2018 această parte finală, vara care vine avem în plan să terminăm și interiorul, însă doar acum vine ceea ce merge mai greu, necesită timp și migăleală și se vede mai puțin. Începutul a fost frumos și am o bucurie aparte, mai ales că tovarășa mea de viață este prezentă tot timpul la fiecare parte ce necesită efort și muncă. Simțim amândoi că construim ceva, ne bucură enorm parcurgerea acestor pași : Masa si banca rudimentare pentru livada din Baia SprieBuda din curte – colaborare română-canadiană-belgiană și Arderea scandurii pentru placare de fatada exterioara la cabana

Așa arătăm noi, după muncă :

Adriana Victor Calin si Tudor
Adriana Victor Calin si Tudor

Cu drag, de meștereală. Mulțumim Painteco pentru vopsea.