Astă seară am sa fiu Gigi Contra, nu așa de rău ca și un coleg cu blog de enervat oamenii pe care Lucian Mândruță l-a avut invitat la talk-ul lui online Schimbă Vorba, de pe gandul.info. Nu așa rău, omul era foarte împotriva a tot și orice, negativist și spre admirația mea, Mândruță s-a simțit și s-a abținut la comentarii vis-a-vis de pozițiile omului, mulțumindu-se să-l întrebe despre de toate.

Eu am să explic de ce-s nemulțumit de ceva simplu, de cramele de cartier. Am senzația că e cumva e prefăcătorie. E vin vărsat, dar vărsat înseamnă la fiole de staniol cu folie de plastic de căte 20 de litri? Cumpărăm vin de marcă, vrem să apreciem culturile de vin din țara noastră și să ne ținem cumva naționaliști, dar turnăm în pahare ceva ce nu provine dintr-un butoi, nici din sticle îmbuteliate și ne autoconvingem că nu e făcut din pastile.

Am găsit absolut întâmplător imaginea cu dosul ”butoaielor” de cramă și m-am revoltat. Am scris de atâtea ori despre lemnul de stejar nobil ce stă la baza oricărui producător de vinuri respectabil. La noi, în Maramureș, la Sighet știu că este o fabrică de doage ce merge de zbârnâie, patronii cred că pușcă din degete de fericire, avem lemn cât încape și-l tăiem de multe ori fără minte, dar bem vin fabricat în cuve de inox, transportat în pungi de plastic sau PET-uri? Și dozat ca sucul de TEC?

Am fost la Miniș în Arad și mi-am luat pe bani subțiri, sticle de vin cu dop de plută, ceruite. Le-am băut cu plăcere, cu drag de vin neaoș românesc. Am fost pe la Jidvei, la Recaș, la Cotnari. Nu știu ce să mai cred, oare vinul de acolo e al lor sau cumpărat praf sau tablete? Oare asta înseamnă progres? Modernizare? Eu nu o vreau, nu chiar orice trebuie să ”avanseze” tehnologic.

Ceva nu e ok, ceva nu e bine, așa cred eu.

Coloana pentru dozatoare de vin - gen butoi
Coloana pentru dozator de vin – gen butoi
fatada de la dozatoare de vin
Fatada de la dozatorul de vin

Cu amărăciune, pe bune.