Este foarte recent și nou pentru mine acest concept, nu știam că am nevoie de un proiect de sobă, adică e nevoie de calcule și ajustări care să potrivească munca sobarului cu spațiul deservit.
Însă, DA, e nevoie și mai mult decât atât am înțeles cu ce se ocupă un inginer și un arhitect care proiectează o sobă care corespunde ca funcționalitate, ca dimensiuni, aspect dar și ca eficiență cu ceea ce așteaptă beneficiarul de la aceasta.
Sobele nu sunt apreciate la justa valoare din cauză că majoritatea acestor structuri se construiesc cam ”după ureche”. Fără tăgadă că orice sobă ai avea, dacă introduci lemn în ea și-l aprinzi, radiază căldură, dar de aici până la eficiență și economie de combustibil e cale lungă.
Meșterii sobari rurali, care fac teracote cu 3, 5 sau 7 fumuri construiesc structuri standard, dimensionate de regulă doar de buget și deschisul ferestrei pentru că nu mai poți de cald sau consumul de lemne cu toptanul sunt parte din ”normalitate”.
Un sobar care se respectă oferă clientului la sfârșitul lucrării instrucțiuni de utilizare. Câte lemne să bage pe foc, cum să-l aprindă, la cât timp e nevoie de re-alimentare. Dacă nu o face, înseamnă din start că nu a acordat soba cu nevoile reale de energie termică a locului.
Orice foc aprins într-o încăpere generează căldură. Și-ntr-un solar, iarna, te poți încălzi la un foc de lemne într-un butoi de tablă, nu? Te-ai gândit vreodată că poți deține o sobă pe lemne, care să trebuiască alimentată o dată la 12 ore și să genereze un confort măsurat în variație de temperatură sub 1 grad Celsius în încăpere, între focuri? Că sunt sobe la care se măsoară cât % mai radiază căldură după 36 de ore sau 48 de ore?
Că cel mai bine este să alegi o sobă construită ”in situ” adaptată la clădire, nu să cumperi una de-a gata? Că poți avea peste 700 de grade în focar și doar 100 de grade la gura hornului? Că odată atins nivelul de înmagazinare a masei sobei, tot lemnul ars suplimentar nu mai are rost?
Urmează să fiu beneficiarul muncii intelectuale și fizice a doi oameni care au aprecierea mea deplină. Din interacțiunea directă cu ei am învățat că sobarul și arhitectul care îți fac un proiect de sobă și execuția fizică a aparatului de încălzit/gătit/preparare ACM sunt oameni cu școală și experiență, iar munca lor nu se face ca împletitul coșurilor de nuiele, după metoda învățată empiric de la tată sau bunic.
Munca dlui Csomi Csomor este pentru mine o referință în domeniul sobelor:
Puterea sobei se calculează, în funcție de spațiul pe care este destinată să-l deservească, ținând cont de izolația clădirii și de sistemul de ventilație. Suprafața radiantă, cuptorul și schimbătorul de căldură se corelează, în funcție de soluția tehnică aleasă – în cazul meu va fi sobă în clopote – și rezultă o formă a sobei, alături de coșul de fum și aducțiunea de aer din exterior.
Aerul necesar pentru ardere este parte din acest proiect de sobă, și implică conducta de sub sobă, clapeta de admisie și gura de aer exterior.
Este un detaliu foarte ușor trecut cu vederea, suntem obișnuiți că soba se ”hrănește” cu oxigen din încăperea în care este amplasată și nu mulți cred sau pricep că din cauza ”gâtuirii” sursei de aer, arderea este incompletă, căldura puțină, coșul se colmatează. Lipsa aerului respirabil din cameră, pentru locatarii umani care o folosesc este o parte deloc neimportantă, dar câți dintre noi se gândesc la asta?
Am inserat în acest articol niște imagini … sunt doar un tras cu ochiul din avion prin munca de proiectare și detaliile care apar înainte ca sobarul să amestece mortarul cu care va zidi șamota. O parte din aceste imagini aparțin site-ului – http://www.kalyhaprofi.hu/ și celelalte sunt rezultatul muncii dl arhitect Vlad Sadici – aveți aici canalul de Youtube:
Pot doar să afirm, fără a avea cunoștințe despre construcția sobelor, că se pot obține performanțe greu de crezut pentru cei obișnuiți cu sobele de fonta, cizmă sau teracote construite în mediu rural de către meșteri locali. Avem o percepție deformată asupra a ceea ce poate oferi o sobă și plătim tribut unor decenii de interacțiune și experiență cu aparate de încălzit cu lemne departe de performanțele pe care le pot atinge, dacă sunt proiectate și realizate de oameni cu adevărat pricepuți.
Un proiect de sobă este primul pas, iar un om priceput și datele tehnice furnizate pot schimba complet percepția asupra încălzirii cu lemn de foc. Păcat că sobele nu sunt trecute la surse regenerabile, în legislația românească, cred că tot ce implică sobele nu poate oferi venituri și consum, așa că legiuitorii le marginalizează.
Am mai scris pe această temă:
Eficiența unei sobe – între adevăr și mit
Lemne pentru foc – cum le păstrăm în condiții optime
