Nuci – nu prajituri, ci livadă de nuci, miez de nucă sau cherestea de nuc

Începutul acestui articol va trata subiectul nuci, nucă, livada nuci, miez de nucă sau scandura de nuc din perspectiva căutărilor online, însă ceea ce mă preocupă mai mult este punerea în practică a unei plantații de nuci, pentru nucă sau pentru cherestea.

Online, termenul nuci sau nucă are vârfuri de mulți ani în lunile decembrie și aprilie, adică de Crăciun și Paște, când de la locul 1 până la 19 în tendințele de căutare Google Trends, toată lumea vrea rețete de prăjituri cu miez de nucă. Abia pe locul 20 apare prima dată menționat termenul de livada nuci. Chiar dacă în media, in teorie, în cercurile care se aud sau sunt vizibile termenul pare de interes, realitatea traficului online reflectă, cred eu, foarte bine realitatea din viața de zi cu zi.

Nu există pe această nișă o strategie, o susținere reală sau o preocupare de a se dezvolta creșterea de nuci pentru fruct sau cherestea. Fondurile sunt pentru livezi de la 3 ha in sus. Câti blochează 3 hectare pentru peste 10-15 ani?

Google trends nuci

cautari pe termenii legati de nuci

Sporadic, cum am avut ocazia aseară, se organizează evenimente din partea companiilor care activează în domeniu, de prezentări pentru reclama și promovare. Sunt cărți și pagini online scrise despre nuci, despre cultura nucului, despre valoarea uriașă a produselor ce se obțin din cel mai nobil pom pe care-l știm dintre cei care se cultivă la noi. Tuturor ne place miezul de nucă și cozonacul sau alte deserturi în care apare, însă prea puțini mai pot cuprinde ideea unei investiții în acest domeniu, chiar dacă se promite un rezultat financiar fantastic.

Miez de nucă – considerații

Poate un pic pe dos, însă voi aborda prima dată subiectul produs finit – miezul de nucă, ca business și valoare economică.

Miezul de nucă, pentru România este un produs vitregit de soartă și conjunctură, pentru a fi perceput ca valoare economică. Avem acces la nuci, noi toți, la țară, la bunici, unchi veri sau cunoștințe din mediul rural. Nucul crescut prin curțile oamenilor, sau pe livezi este de regulă de talie mare cu o producție bună dată de Bunul Dumnezeu, fără nevoi de întreținere. Trebuie doar culeasă nuca care cade din cauza vântului, puțini se ostenesc să mai ”bată” nucul pentru a strânge roadele sale. Abundența este suficientă pentru autoconsum, iar cei care nu dispunem de legături la țară cu cineva o cumpărăm din piață la o valoare extrem de scăzută față de realitatea economică a acestei nișe. Prețul scăzut se datorează condiției sociale a celor din medu rural, care se bucură de orice bănuț făcut pe produse la care a trebuit doar să le desfacă din coajă.

În țările unde acest pom nu crește natural este prețuită la justa valoare și s-au construit afaceri peste generații care produc valori economice considerabile. Consumul de nucă la nivel mondial este mai mare decât cererea, însă lipsa conexiunilor economice și logistice face ca la noi să fie incorect evaluată și prețuită. Cei puțini care au răzbătut printre conexiunile necesare comercializării nucilor în afara țării au făcut avere bazându-se pe lipsa de interes a celor care le produc în România. Aceștia reușesc să colecteze cu efort cantități mici, să le comaseze și să vândă apoi la prețuri foarte bune loturile mari. Pentru că nu există o rețea oficială de logistică care să colecteze, să prelucreze și să ofere nuca românească pe piața mondială acest segment rămâne în penumbră.

Concluzie, nu avem legaturi și nici înțelegerea de a face o afacere dintr-o resursă existenta. Pana ne dumirim, dispar nucii pentru ca trec de cei 80 de ani cât trăiesc normal.

Înființarea unei livezi de nuci

Se poate porni în acest sens folosind puieți de nuci autohtoni, moldovenești sau franțuzești, opțiunile disponibile pe piața noastră, doar de cei care se haiducesc să investească o sumă considerabilă azi cu rezultate peste cel puțin 10 ani. Numărul lor este redus, foarte redus, iar suprafețele de plantații sunt doar o fărâmă față de cele înființate în alte țări. Chiar dacă auzim vorbindu-se , dacă înțelegem potențialul, sunt foarte puțini cei care chiar au puterea financiară și deschiderea pentru a porni pe acest drum.

Ieri am asistat la o prezentare din partea unei companii care vinde puieți, specii autohtone și am văzut grafice economice și estimări. Au fost extrem de optimist unflate prețurile, costurile justificate cu subvenții pe care le poți accesa doar în condiții optime și îndemnul de a cumpăra de la ei, cu promisiuni nerealiste de venituri. Am dedus că interesul lor real este de a forma o asociație de producători, de a concentra recoltele pentru a-și face o bază suficient de puternică ca să iasă pe piața mare. Până la urmă nu e rău ceea ce vor, ei chiar doresc ca cei ce plantează de la ei să obțină performață, pentru că pașii următori valorificării le sunt inaccesibili și valoarea mare va ajunge să fie tot în mîinile lor. Nu poți vinde nicăieri 3-4 tone de nucă în coajă, e nevoie de tratamentul ei pentru a se păstra, de spații destinate depozitării, de prelucrare cu utilaje pentru randament, de volume mari de tot pentru a accesa bursele de produse agricole.

Achiziția de material săditor de la institutele de cercetare este cam greoaie, aceste entități supraviețuiesc greu și nu au personal suficient pentru a susține consultanța de care ar avea nevoie să zicem 1000 de viitori fermieri, astfel încât puterea acestor stații de cercetare pentru a influența determinant acest sector este redusă. De aceea astfel de firme au succes, beneficiind de cunoștințele unor specialiști în vârstă, pe cale de dispariție. Sunt absolut sigur că nu există 1000 de ingineri pomicoli, horticultori, tineri, la curent cu trecutul și prezentul industriei, așteptând să-și ofere serviciile unor viitori fermieri/investitori.

Înființarea unei livezi de nuci forestieri

Tot ieri am văzut calculele exagerat de optimiste care prognozau ca la o densitate de 400 de pomi/ha, cu un cost de 20 de lei/pom, în 25 de ani se obține o creștere suficientă pentru exploatarea a aproape 400 de mc de cherestea de nuc. Veniturile au fost estimate la 600.000 de euro, proveniți din vânzarea cherestelei la costuri de 800-1600 de EURO/mc. Creștere de 9 m estimată, aproximativ 0,8 mc de lemn/trunchi. Nu s-a menționat de la copac pe picior, exploatare, debitare cherestea, uscare … ca să ajungi la 1600 EURO/mc … cine plateste si cât costa?

Povești, nicicum matematica mea nu poate ajunge la astfel de valori, iar doar din teorie e simplu de dedus că nu ar mai planta nimeni pomi pentru nucă, cu care e de muncă, ci doar pomi pentru cherestea. Oricum, si acești nuci ar produce 1/4 din cantitatea de nucă estimată la hectar. Și cu paulownia a fost la fel, un vis de Eldorado năruit. Se desfințează azi plantații de paulownia pe capete.

Sunt restricții legislative care nu par a avea soluții – tăierea nucului este strict reglementată, iar pentru soluția lichidării unei plantații de nuci forestieri, pentru cherestea sunt câteva aspecte:

• dacă tai un nuc, legea te obligă să plantezi 3 pomi în loc. Unde? Tot nuci? Unde să plantezi 1200 de pomi când tai un hectar de nuci forestieri? Sunt sclavul pământului vreau/nu vreau?
• pentru desfințarea unei plantații de nuci destinați cherestelei trebuie să vină un specialist de la o stațiune pomicolă, să constate că sunt la maturitate, că nu mai sunt productivi pentru fructe și să facă un raport care să ateste că sunt recomandați a fi defrișați. Pe bune?
• la înființarea plantatiei se declară că e livadă ornamentală, chiar dacă e în câmp și tu ai hărtie că sunt destinați producției de cherestea, pentru a se încadra cumva în legislație, altfel sunt pomi fructiferi și au alt regim.

Și acum, pentru cei care s-au ostenit să citească până aici le povestesc câteva fapte autentice întâlnite în timp despre acest pom:

• oscilez foarte mult între moldoveni și români ca și furnizori de puieți, cei din Moldova au o tradiție lungă în cultivarea nucilor și chiar performanțe notabile, sunt în 2017 pe locul 10 mondial.
• știu concret situația unei livezi de nuci roditori, de mari dimensiuni, din România, care la oferta de nerefuzat a unui grec a fost lichidată pentru lemn. S-a achitat valoarea promisă și trunchiurile au fost abandonate în România, grecul refuzând să îi mai ridice, după ce au fost tăiați. L-a interesat să desfințeze un concurent, chiar cu asemenea cost, valoarea nucilor pe care el le producea permițându-i să suporte acest cost.
• o manastire din zona Clujului a plantat 5 ha de nuci, cu specie italiană, extrem de lăudată, ajungând să piardă într-un an aproape toți pomii, aceștia nefiind aclimatizați. S-a replantat toată suprafața cu Geoagiu 65 și reușita de prindere a pomilor a fost aproape totală. Aviz amatorilor de soiuri străine.
• uleiul de nucă, foarte apreciat pentru consum și cu preț ridicat este foarte greu de păstrat și râncezește repede. Prelucrarea industrială și aditivarea pentru conservare nu este un procedeu la îndemâna oricui, indiferent cât de atractiv este ca afacere
• din coaja de nucă se pot face peleți pentru arderea în centrale și puterea calorică se pare că este de cca 3x fața de esențele tari obișnuite. Nu cunosc cât este valoarea utilajelor necesare pentru productia de peleți din acest material, iar cuvântul BIOMASA este cu înțeles foarte larg. Un calcul economic nu cred că are cineva.
• teoretic produsele derivate din tot ce produce nucul pot constitui o sursă compensatorie de venit pentru o livadă, însă logistica și costurile plus valorificarea sunt foarte discutabile, în contextul nostru economic și politic. Cine cumpăra frunze să scoată iod sau coajă să facă praf abraziv pentru sablare? Cineva sigur o face …

Despre nuci ar fi de scris o carte, cunoașterea este un abis în care poți cădea și decizia va fi cu atât mai departe cu cât știi mai multe. Informarea este vitală, altfel cred că doar o parte mică dintre temerari vor ajunge să reușească, prin noroc chior sau conjunctural.

Pentru o livada infiintata cu nuci de la Pepiniera Voinesti, Rep Moldova cititi – Înființare livada Dănești – Maramureș – Casa Filimon

Cu drag, de mai bine, pentru oameni harnici.

M-aș bucura mult sa aflu părerile celor care au trecut prin așa ceva.