De la meseria de tâmplar, la subansamble de mobila si la o afacere profitabilă

Afacere este denumirea pentru un exercițiu comercial cu generare de profit. Dacă la acest subiect adăugăm si meseria, ca pilon de bază pentru construcția afacerii atunci lucrurile se complică. Cel mai simplu mod de  face afaceri, să fii afacerist sau om de afaceri este să intermediezi comerțul. Iei de la producător și vinzi la beneficiari sau clienti.

Prima afacere despre tâmplărie.

Poate neașteptat voi scrie nu tocmai despre o afacere ci despre beneficiul pe care o persoana fizică vrea să-l obțină de pe urma unui meseriaș. Cele mai multe cereri de acest tip le primim de la persoane care vor sa cumpere la preț de fabrică doar subansamble de mobila, în cazul nostru blaturi, cel mai cerut produs. Problema se pune simplu. Omul vreau un blat, pe dimensiuni unicat, la comanda, care pretinde să coste puțin și să corespundă cu toate cerințele sale, urmând a-l echipa cu picioare cumpărate de oriunde și nicăieri, la un preț derizoriu. Le ansamblează și obține – speră –  o masă la jumătate prețul din magazin. Are un unicat, concept propriu, achiziționat ieftin. De aceea noi nu vindem blaturi, ca principiu deși am livrat și astfel de subansamble la comenzi mari care implicau și piese aparte, pentru a completa un aranjament complet. Excepția aceasta este logică și normală din partea cuiva care vrea o soluție completă, însă total nepotrivită din partea amatorilor de chilipiruri.

Prefer să refuzăm astfel de cereri, mai ales că sunt motivate de aprecieri din categoria – faceți un blat, ce e mare minune, lipiți niște scânduri acolo, cât e prețul la cherestea și gata. Omul presupune că construcția unui blat este doar partea de final, unde se incleiază segmentele componente și se șlefuiesc. Cine nu înțelege parcursul și logistica de la scândură verde la frize cu 4 fețe, subapreciază meseria de tâmplar. Mai greu e cu cei care dețin ceva scânduri, provenite și uscate în condiții necunoscute.

A doua afacere cu meseriașul tâmplar.

Ca și făcut, ni se cer oferte formulate tot mai ciudat să livrăm unor firme, care au prins firul unor afaceri cu mobila sau produse din lemn, subansamble de lemn, de diverse forme. Mă supără greutatea de intra în contact cu beneficiarii finali, de regulă externi pentru o afacere cinstită producător – retailer din străinătate. De regulă, la mijloc, apar intermediari care se erijează în producători de mobilă, ca și un fel de antreprenori care semnează contractul și subcontractează componente majore ale procesului de producție. Și așa, contractele pe termen lung cu străinii tind să reducă marja de profit a producătorilor români, însă când se derulează contractele sub biciul unui alt român care doar intermediază acest tip de afacere, lucrurile tind să o ia razna.

Aici vina cea mai mare și totodată scuza o au producătorii români care nu se promovează eficient, care stau închiși după porțile halelor, care-și vând pe bani de nimic priceperea dobândită cu sudoare în ani, care nu vor să se schimbe, să învețe o limbă străină sau să investească în prezența la un târg internațional. De regulă la baza problemelor stă un ”bătrân” patron sau meșter original, care stăpânește meșteșugul, știe și poate scoate din lemn minuni, dar nu vrea să deschidă urechea și inima la un fiu sau nepot sau un angajat mai tânăr care-l poate scoate-n lume, pe Internet sau la expoziții.

Intermediarii profită de acest tip de ateliere mici sau foarte mici, nepricepute în a se vinde și le contractează la marje extrem de scăzute munca pentru a re-vinde mai departe cu un profit multiplu față de meseriași.

Afacerea meseriașului tâmplar.

Aici intră în scenă tâmplarii, cei care s-au aplecat cu drag asupra lemnului, care s-au deprins ca ucenici sau de capul lor cum îi șade bine lemnului să fie prelucrat și care după ce au primit admirație din partea apropiaților ar vrea să facă și un business din priceperea dobândită. Au cumpărat scule, mașini unelte, și-au construit într-un garaj sau șopron atelierul și au făcut cu mai mult drag decât orientați spre profit lucruri minunate din lemn. Nu știu să aprecieze corect valoarea lor sau se supraapreciază, Evită să se întovărășească și să ducă meșteșugul pe calea legală prin înființarea unei firme sau prin asociere.

Photo courtesy of Sawinery

Mor ca lupii singuratici departe de haită și se stinge cu ei totodata și o pricepere tot mai rar întâlnită. Croitorii și fierarii sunt breslele care au suferit mai mult, pierzând competiția cu produsele de serie. Tâmplarii mai au o șansă, tocmai de aceea am scris și despre Ghildă, despre o asociere a celor care ar putea să împărtășească și să colaboreze pentru a le fi mai ușor și mai bine. Oamenii caută doar profit direct, iar dacă nu se împlinește în termen scurt, dacă se mănâncă în gură pe motive și subiecte puerile, ce ne caracterizează ca nație, atunci cred că nu e nici o afacere și renunță, ajungând dezamăgiți și demotivați.

Partea bună a lucrurilor:

1. este loc de mâncat o pâine albă pentru toți meseriașii tâmplari
2. este cerere și clientelă suficientă cât să dea de lucru fiecăruia după priceperea și dorința sa de a munci
3. se câștigă decent, uneori și nesperat de bine practicând această meserie, cu condiția de a refuza să ne prostituăm.
4. lemnul prelucrat manual, nu va putea fi înlocuit niciodată de produsele de fabrică, serie, ieftine
5. cei care doresc, pretind și plătesc pentru munca tâmplarului de regulă înțeleg și acceptă marjele de preț care să-i ofere acestuia un trai decent.
6. există o problemă de comunicare, de împărtășire și de colaborare între toți cei care au treabă cu lemnul, pe care doar cu îngăduință, bunătate și lipsa urmăririi profitului imediat o putem combate.
7. e nevoie de canale de comunicare, de închegarea comunităților, cum este și Woodworking România
8. e imperios nevoie de Oameni, nu de oportuniști. Sper și cred în calitatea celor care iubesc lemnul că vor putea colabora, se vor putea asocia, vor oferi dezinvolt și dezinteresat celor din breasla lor informații și sprijin ca tuturor să ne meargă un pic mai bine.

Nu merita sa menționez ca și categorie separata cererile de afacere la cheie primite de la diverși cititori care mirosind Eldorado cu frunze verzi au cerut indicații, uneori pe ton poruncitor despre cum sa fabrici si sa vinzi mobila, cu tot parcursul, sursa de lemn, prelucrare, metode de prelucrare, produse ”recomandate” a fi produse, preturi, cai de comercializare, marje de profit, suma de investit și ce mai … plocon pe tava o indeletnicire care se face pe baze și principii ce țin de o construcție reală, în timp. Cum să răspunzi unor astfel de cereri și să menții vocabularul decent. Cine poate să scrie sau să povestească tot ceea ce implică lemnul unui afon ce nu aude decât foșnetul banilor, nicidecum al rindelei.

Salut cu tot dragul meșterii de generație nouă cei care și-au făcut ucenicia online și practica empiric, cei care fără dascăl sau maestru au furat meserie privind și citind, cheltuind și experimentând pe pielea lor. aceștia sunt cei pe care îi respect în mod deosebit și cei care au construit o afacere în ani de practică, de alergat după șanse și oportunități, murdărindu-se pe mâini.

Așchiile se scot duminica din degete, în celelalte zile se muncește.

S-aveți spor la treabă, meșteri tâmplari, căutați în sufletul vostru omenia și nu vă lăsați vânduți pe bani mărunți de cei care vor să profite de munca voastră.