Definiția pentru mercantilism are mai multe părți de discutat ca idee de implementare a teoriei față de practica reală.

Teoria mercantilism -ului este un deziderat extrem de plăcut oricărui patriot, și deși teoriile au marea hibă de a nu se potrivi cu practica, conceptele care stau la baza lor sunt fundamentate pe soluții aplicabile unor mase mari de oameni care le susțin și care văd în acest fel o soluție particulară la problemele lor, dintr-o politică generală. Cred că socialismul, nu comunismul, ar fi politica perfectă în viziunea unora, însă are marea problemă de a nu putea fi aplicată teoria în practică.

mercantilism pentru lemnul romanesc

Despre mercantilism, adaptând conceptele emise de Von Hornick, în lucrarea – Austria Over All, If She Only Will din 1684 –  teoria sună așa, conform surselor consultate:

  • să se folosească la maxim resursele țării, solul pentru – agricultură, minerit sau manufacturi
  • toate materiile prime naționale să se prelucreze în interiorul granițelor pentru a exporta bunuri cu valoare mare
  • o populație numeroasă, cu forță de muncă viabilă, specializată, să fie încurajată
  • excluderea ieșirii din țară a metalelor prețioase, păstrarea în economie a întregii mase monetare ca și capital circulant
  • descurajarea importurilor de bunuri provenite din afara țării ( adică taxarea excesivă)
  • importurile necesare să fie procurate direct de la sursă, preferabil la schimb cu produse finite produse intern, exclus aur sau argint
  • pe cât posibil, dar imperativ importurile să fie de materii prime, care să fie prelucrate în interiorul granițelor țării
  • căutate toate oportunitățile de a vinde surplusul de produse finite produse în țară, după acoperirea nevoilor populației, preferabil pentru achiziția de aur și argint
  • interzicerea importurilor de produse care pot fi produse în țara natală, și încurajarea unei producții interne pentru acoperirea nevoilor domestice

Am tradus puțin o parte dintre ele, partea cu axarea pe achiziția de aur și argint părea în viziunea acelor vremuri o condiție de asigurare a puterii financiare pentru Austria secolului 17.

Dacă principiile de mai sus le-am aplica lemnului românesc și am interzice exportul de masă lemnoasă neprelucrată, am încuraja producătorii interni să acopere toate segmentele derivate din lemn pentru nevoile populației României, cred că ne-am descurca cu mobila din stejar, fără a cumpăra meranti sau mahon.

Dintr-un clip postat de Marius Șoflete am aflat niște cifre actuale ale exploatărilor forestiere ale Austriei, care aduce foarte mult a mercantilism modern, contemporan. Lunar, masa lemnoasă a întregii suprafețe forestiere a Austriei crește cu 80.000 de mc. Exploatarea este limitată la 50.000 de mc lunar, ceea ce aduce un surplus de masă lemnoasă, adică creștere cu 30.000 de mc. Din cei 50.000 de mc exploatatorii sunt obligați legal să asigure pentru consumul intern al producătorilor materia primă, înainte de a intenționa exportul.  Se pare că această cantitate este suficientă și acoperitoare pentru toate cele necesare națiunii austriece, furnizând austriecilor lemnul de care au nevoie și vânzând surplusul de produse finite. CLT-ul cumpărat de Marius din Austria este produs finit, cu valoare mare, din a cărui cost o mare parte se reinvestește în replantări și împăduriri.

Nu vi se pare că ideea de acum 300 de ani de mercantilism este și azi în vigoare? Indiferent cum se numește azi politica impusă la nivelul Europei.

Am văzut containere chinezești zgâriate pe interior de la buștenii cu care se încarcă când pleacă din România, să nu circule goale. Știm și chiar dacă nu avem o poziție de forță contra unor exploatatori gigant de masă lemnoasă brută, că prea mult lemn se preia ca materie primă din pădurile noastre comparativ cu cel ce ajunge șlefuit și lăcuit să părăsească țara. Am protestat vehement când mi s-au cerut dulapi de lemn, ca traversele de cale ferată, pentru amenajări peisagistice pentru Anglia, scriind articolul – Peisagistică cu traverse de lemn de cale ferată și am refuzat orice comunicare sau informație. Acel lemn ar fi mai bine prelucrat aici, în România și exportat ca mobilă sau orice altceva, produs finit.

Am explicat odată cât este consumul fabricii din Baia Mare, insignifiant față de procesatorii industriali de masă lemnoasă – Pădurea și lemnul din România în cifre

Citește și – Cum să debitezi eficient un Bustean

Poate vi s-ar părea interesantă harta de mai jos:

harta țărilor dependente de exportul de materii prime
harta țărilor dependente de exportul de materii prime

Sursa

Sunt inginer, nu unul silvic, ci tehnic, electronist, drept urmare nu-s familiarizat cu curentele economice care au circulat în lume, prin istoricul tărilor bogate. Însă bogăția aceea s-a format exploatând colonii, conservând țara natală și ridicând nivelul de trai al locuitorilor proprii folosind resurse din afara țării. Am realizat că rezonez cu conceptul de mercantilism fără a deveni bigot, ci doar cu sentimentul de patriotism identificat ca urmare a formării unor opinii.

Nu confundați termenul mercantilism cu mercurial, sunt foarte diferiți și se adresează unor categorii sau domenii ce n-au legătură unul cu altul. Am întâlnit mulți români cu crezuri bazate pe sofisme, care din cauza unor lacune de cultură generală fac afirmații gratuite, greșite, fără intenții rele, dar cu efecte dezastruoase. Mulți protocroniști au astfel de manifestări …

balanța comercială a Africii comparativ cu ajutorul financiar - mercantilism
balanța comercială a Africii pentru resurse naturale comparativ cu ajutorul financiar primit

Pot cei care ne conduc să aibe măcar intenții de a urma curente ce au mai fost pe acest pământ, ca pașoptiștii sau bonjouriștii?

Azi sunt puțin revoluționar, lărgind cercul cunoașterii, citind, aflu explicații plauzibile, din istorie și geografie combinate.

Uff …