Am achiziționat acum ceva timp cherestea de Douglas pentru ferestrele și ușile de la cabana din Baia Sprie. Cu larice n-am lucrat încă, deși am fost să văd câteva stive de cherestea pe la oameni prin curți, unde fiecare își lăuda marfa mai mult sau mai puțin.

Rasina din lemn de douglas
Rasina din lemn de douglas

 

Există un folclor vast despre cele două specii, net superioare bradului sau molidului care predomină în depozitele de cherestea destinată materialelor de construcții. Chiar dacă granița cu Ukraina pare mai verde decât cea de sub Tisa, datorită grupului de intervenție pentru salvarea pădurilor care acționează la ei, totuși majoritatea lemnului de construcții din zonă provine din Ukraina.

La noi, pădurarii mi-au confirmat că rareori se diferențiază la exploatare lemnul de molid de Douglas sau larice, chiar dacă valoarea lor economică diferă. Poți găsi cherestea din cele două specii mai valoroase amestecată prin stivele de molid ieftin. Teoretic diferența principală este dată de cantitatea de rășină conținută de lemn, molidul având cea mai puțină, urmat de Douglas și apoi de larice care este lemnul cel mai puternic impregnat.

Fără să fi avut ocazia să fac comparații directe și e nevoie de mai mult lemn ca să poți deduce o tendință generală, nu se poate trage o concluzie din alăturarea a 3 scânduri. Lemnul de douglas este apreciat pentru fibra mai dreaptă, lipsa țuguielilor și mai ușor de tăiat în gater, pe când laricele pare a avea o rezistență mai mare la utilizările outdoor, din cauza rășinilor mai dense. Ambele specii au culoare roșiatică, mai ales spre inima lemnului.

Pot afirma din proprie experiență că scânduri de 50 mm grosime, pe care le-am manipulat sunt mult mai grele decât omoloagele din molid. Se recomandă uscarea naturală, pentru că procesul din interiorul uscătoarelor industriale ar afecta conținutul de rășină și ar duce la eliminarea unui bună părți din aceasta. Mi-am pus încrederea în scândura de Douglas să fie materialul pentru ferestre și uși, dar ca recomandări am găsit variante și variante care par a se contrazice. Sapele, Afzelia, Accoya dar și stejar, ori cedru roșu sunt opțiuni recomandate.

Am văzut în Belgia ferestre marca Velfac, produse de o firmă daneză, cu rășinoase la interior și aluminiu la exterior, foarte simplu construite, fără profilele complicate care emit pretenții de calitate impusă pentru Casa Pasivă. Prețurile ferestrelor par competitive, la materiale și folii de difuzie sau bariera de vapori am văzut că fie sunt mai ieftine, fie la costuri similare cu România.

D-na arhitect Laura Zaharia, susținătoarea ferventă a soluțiilor tradiționale, alături de mulți alți meșteri afirmă că nici un termopan nu poate echivala cu o cameră de aer, între ferestrele duble, clasice. Așa vor fi și ale mele, și ușa la fel. 2 rânduri de geamuri, cu toc și rame din Douglas, cu 27-32 de cm distanță între cele de interior și exterior, cu sticlă simplă, de 4 mm. E o cabana, pot verifica astfel de experimente.

usi duble din lemn de douglas
Toc și usi duble din lemn de douglas – 218×150 cm – cote exterioare

Cireașa de pe tort va fi momentul când voi avea timp să fac și obloane, ca înlocuire pentru rândul de geamuri de exterior, pe timpul verii, după metoda săsească. E puțină treabă, să înlocuiești geamurile cu obloane, să depozitezi setul între sezoane, dar cred că merită.

Vă țin la curent, până atunci sper să vă fie de folos o schemă grafică cu cele 5 clase de duritate a lemnului, publicate de WoodworkersUK.

Timber Chart

Timber Durability Chart by Gate Expectations by Inwood