Nu puteam lăsa nemenționată pe acest blog Ziua Internationala a Padurii care se sărbătorește anual pe 21 martie. Nu știu ce are ziua de 21 martie, dar să știți că tot azi se sărbătorește Ziua Poeziei, Ziua Mondială a Teatrului de Păpuși și Ziua Mondială a Sindromului Langdon-Down. Mi se pare o combinație minunată și plină de frumos și inocență.
Deși vă scriu mult despre mobilier, design, culori sau invenții de tot felul, trebuie să vă mărturisesc că scrierile mele preferate sunt cele de acest gen, cele în care printr-un mesaj sau câteva vorbe încerc să le reamintesc celor din jurul meu să fie mai buni și mai atenți. Chiar eu am nevoie de aceste mici remindere în mai multe capitole ale vieții mele și mulțumesc de fiecare dată când le primesc. Sper să simțiți la fel și dvs!
Suntem siguri că vei găsi informații folositoare și aici: Toaletarea copacilor între abuz și necesitate
Ziua Internationala a Padurii ar trebui să fie în fiecare zi, doar că, fiecare dintre noi s-a îndepărtat de natura sa. Demult, omul trăia în comuniune cu natura, o urma, o respecta. După aceea, cam pe vremea când a început să lucreze cu ceilalți, să facă mici descoperiri, omul a început să se creadă deasupra naturii, a început să o supună. Iar natura, cu blândețe, s-a lăsat, sperând că ne vom reaminti la un moment dat că ea ne vrea prieteni și parteneri, nu în relație de supunere.
Probabil siteurile de știri au scris azi despre normele europene cu privire la alocarea de metru patrat spațiu verde pe cap de locuitor și cum România nu o respectă. Dar asta știm deja. Aș vrea să ne arate exemple de bune practici, sunt convinsă că se găsesc. În schimb, primim imaginile astea de care suntem toți sătui, le vedem în fiecare primăvară.
Ne doresc sincer înțelepciunea să păstrăm pentru viitor astfel de imagini!
La Mulți Ani, pădure dragă! Îți mulțumim și ne cerem iertare că nu știm mai bine!
