Tehnic, aceste tuburi Nixie sunt clasice pentru cei care trec de 4 decenii de viață și vintage pentru cei care numără 2-3 decenii. Personal mă fascineză, sunt greu de trecut cu vederea, au un farmec aparte. Despre tuburi Nixie putem vorbi ca despre afișaje, însă este puțin scandalos să le includem în categoria ecranelor capacitive, cu Gorilla Glass, care chiar afișează ceva. Dacă sunteți sceptici, amintiți-vă că Corning, producătorul sticlei de protectie de pe telefoanele voastre este cel care face parbrizul navetei Columbia, cea care merge în spațiu și 1/3 din fibra optică de pe planeta. Da … însă începutul lor a constat în inventarea sticlei yena, adică banalul recipient din sticlă termorezistentă, în care gătiți de Crăciunul ăsta la cuptor.

tuburi Nixie
ceas cu tuburi Nixie si corp din lemn

Cam așa stă treaba și cu aceste tuburi Nixie, și ele sunt reminiscențe ale unui început în electronică, dar au norocul de a-și fi păstrat farmecul. Oameni care poate nu le-au înțeles funcționarea le-au apreciat și perpetuat existența minunați de pâlpâirea unei litere sau cifre într-o lampă de sticlă. Cei peste 40 de ani, ne amintim de electronistul care repara televizoarele pe vremuri și schimba lămpile din aparatele alb-negru. Această imagine ne face familiare oarecum aceste tuburi Nixie.

Anterior, în articolul –Lemn masiv în carcasa ceasurilor cu NIXIE– am prezentat o firmă românească care produce piese unicate folosind lemn masiv, prelucrat extrem de atent și tuburi Nixie. Sper să le meargă bine, au toatpă aprecierea mea și azi. Adițional admir realizarea termometrelor cu tuburi Nixie ale firmei Millclock. Grupul oamenilor pasionați de electronică s-a restrâns și am senzația că artiștii meșteri ai letconului și al cositorului au rămas izolați în colțuri de domeniu, care îi face puțin cunoscuți șu mici ferestre de vizibilitate către marea audiență, care le-ar putea aprecia munca.

Am găsit un blog vechi, ne-actualizat, unde se vede scrisul și munca unui pasionat – Hawk.ro. Mai vedeți și Steampunk Alchemy, merită.

Poate prea târziu, însă îmi aduc obolul unei bresle din care fac și eu parte pe hârtie, ca student ETC, Poli Timișoara. M-aș bucura să nu dispară entitățile individuale, să apreciem poate cu finanțe mai generoase efortul unor mici ateliere, în dauna produselor de serie foarte mare, ieșite dintr-o fabrică automatizată. Poate că la 100 de km de noi cineva fabrică un produs cu de 2x costurile unui brand multinațional. Eu zic că merită efortul financiar, are mai mult impact pozitiv, plus că are o proveniență certă, nu pare plouat din neant.

Ceasuri, termometre cu tuburi Nixie, orice fel de aparate bazate pe aceste componente preistorice … pot constitui cadouri minunate, încă Moș Crăciun nu și-a umplut desaga, poate mai aveți timp să-l ajutați.

Cu drag, de noi și ai noștri.