Protest împotriva reducerilor de pret ca practică comercială continuă

reduceri de pret

Nu știu de ce e cuvântul protest potrivit, pentru că nu manifest nicicum, însă sunt indignat pentru că comerțul a ajuns doar un concurs de prețuri, iar despre calitate ajungem să citim afirmații de tipul celei care spune : Nu e rău, ca la concurență, la noi e normal ! – vis-a-vis de piața mezelurilor.

Visul cumpărătorului profesionist : Aș dori dacă se poate reducere de 100% și plata în ceruri !

Evreul mai spunea : Dacă este gratis, atunci doresc 2 !

Într-o zi de bântuit prin țară, când pe parcursul a 700 de km parcursi, singur în mașină, am trecut pe lângă nesfârșite lanțuri de magazine mai mari sau mai mici, primesc un telefon de la un potențial client care după 2 min de conversație asupra unui produs de lemn, mă și întreabă, nonșalant: Și cât acordați reducere? Gândurile mi s-au innegrit, ca și cerul înaintea furtunii, vedeam cu ochii minții imagini din fabricile lui Nobel, înaintea inventării dinamitei, cu un muncitor scăpând pe jos nitroglicerină și o explozie uriașă care distrugea totul în cale.

Preț de vreo 200 de km am măcinat gânduri despre cum și ce voi scrie în acest articol. Dacă mi-aș fi așternut atunci gândurile pe o foaie, puteam să le duc la legătorie că reieșea cu siguranță un roman. Reducere? Discount? Pentru ce dom’le ? PENTRU CE???

Suntem o societate de consum, scăpată din limitările comunismului, pe culmile capitalismului, o societate care este axată în jurul cumpărăturilor de parcă a cheltui bani este scopul vieții fiecăruia dintre noi, iar comercianții se întrec în a te îndemna să cumperi mai mult, mai MULT, tot MAI MULT ! Ascult consternat normalitatea declarativă cu care se promovează sloganuri de motivare în a arunca cu banii în stânga și dreapta. Mai bine ar spune RISIPIȚI, SĂRĂCIȚI, dați-ne toți banii voștri … Companiile financiare de creditare te îndeamnă sâ-ți umpli portmoneul, adică să devii DATOR, da???

Mă sună continuu instituții financiare să-mi ofere credite și sunt consternate duduile de la call-center când le spun că nu am rate, nu vreau și nu-mi trebuie bani pe datorie. De ce nu vrei dom’le să ne fii dator?

slogan comercial - protest

Cumpărăm lucruri care nu ne trebuie, cu bani pe care nu-i avem, clătinăm din cap dezaprobator la televizor pentru că economia merge prost, pentru că politicienii nu au grijă ca noi să avem mai multi bani, ne centrăm existența pe conceptul trist că NIMENI NU NE DĂ NIMIC, așa că vorba moldoveanului, ”Dacă viața-i scurtă, hai s-o facem lată !

DISCOUNT??? Mai avem habar cum e să cumpărăm la prețul normal? Care este un preț decent? Cât e prețul real al unui produs? Am convingerea că cei care conduc marketingul și vânzările companiilor manevrează și manipulează, ca un tot unitar, marea masă de potențiali clienți în așa fel încât nimeni nu mai știe unde e reperul pentru a evalua corect cât costă în realitate un produs, fără discount. Alegem de pe rafturile magazinelor produse doar dacă au prețul tăiat, umplem coșurile cu produse la preț redus, întindem mâna după portmoneu doar dacă ne lăsăm convinși că e păcat să nu profităm de reducerea de preț.

reduceri de pret - protest
Protest impotriva reducerilor

30% – 50% – 90% – DISCOUNT sau REDUCERE DE PREȚ? Serios? Dacă ați omis să vă gândiți, vă cer eu să o faceți acum! Cât credeți că e costul de bază a acelui produs + minimul de adaos comercial pe care orice comerciant/producător TREBUIE să-l obțină, altfel se autodistruge, astfel încât atunci când pretinde că-l vinde cu discount uriaș, voi să credeți că nu câștigă nimic, sau chiar pierde? Este o aberație de formulare, de fapt reducerile sunt o diminuare a adaosului practicat, prin care comerciantul renunță la a mai câștiga fabulos și se mulțumește să câștige bine.

Personal cred în Lichidarile de stoc, mi se par justificabile, din prisma dorinței comerciantului de a vinde fără câștigul firesc ceva ce este unicat, depreciat moral sau fizic, depășit tehnologic… etc.

Vă rog, treziți-vă din adormire, SOMNUL RAȚIUNII NAȘTE MONȘTRI ! Somnul națiunii este doar o parafrazare a citatului lui de Goya, și nu-i aparține nicidecum unui român. Nu știu să protestez, profesionist, n-am scris sau purtat pancarde, acest tip de protest sper să fie de mai lungă durată și voi subscrie lui întotdeauna.

slogan comercial
2 poze au fost adaugate la acest articol.

Vezi galeria →

3 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    Care este problema ta cu reducerile? De unde dracu` crezi că se lasă din prețuri? Dacă tu ești meseriaș NU LĂSA DIN PREȚ! Dar să dea dracu` să lași vre-un bănuț și așteaptă să vinzi tot.

    • Nu fii asa feroce in exprimare. Valorile pentru mobila noastra sunt rezultate din caluculele de productie plus o marja de profit decenta. Noi nu negociem prieturile, nu vindem la oferta, sau la reducere. Oamenii nu cumpara de la noi pentru ca azi e mai ieftin. Ca o realitate, nu reusim sa producem cat ni se cere si am ajuns de la termene de livrare de 4 saptamani sa livram doar la 6.
      Targuiala se face de regula atunci cand ai 100% adaos … la noi nu e cazul.

      • #3 Comentariu nou

        Targuiala se mai face si atunci cand tu ca vanzator nu esti convins de valoarea marfii tale, si vrei doar sa te scapi de ea.

        Exista cazuri de discount-uri justificate, insa. Comerciantii practica de exemplu discounturi la produse care daca stau nevandute risca sa se strice, si-n felul asta isi recupereaza macar o parte din bani, sau la produse la care se termina sezonul, de exemplu sanii la sfarsitul iernii, si chiar daca vand ceva in pierdere, ruland banii aia pe alte produse pana cand vine din nou sezon de sanii castiga mai mult decat pierd la discountul pe sanii. Nu toate discounturile au de-a face cu proasta calitate.

        Acuma na, in conditiile in care mai ales romanii sunt usor de prostit (dupa aproape trei decenii de scoala din ce in ce mai proasta si prosteala televizata cat China), da, e intr-adevar o isterie chinuitoare pentru cei care incearca sa procedeze corect. Orice comerciant „in rand cu lumea”, in momentul de fata, scoate pe piata produsul la un pret pe care stie ca n-o sa-l poata incasa niciodata, da’ dupa doua saptamani anunta discount. Nu conteaza ca 5%, 1% sau 20%, instantaneu toti vanatorii de chilipiruri sar pe produsul respectiv, chiar daca pretul e in continuare mai mare decat ar trebui sa fie. Vorba aia: prostia din fire n-are lecuire.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.