Doamna Ioana este un fost și viitor beneficiar al unor produse fabricate de noi, însă nici pe departe acest fapt nu este subiectul a ceea ce vreau sa vă aduc la cunoștință. Doamna Ioana, este un meșter tâmplar, cu lucrari in lemn extrem de reușite, deși cu modestie consideră realizările domniei sale ca fiind stângace și posibil inexacte.

Eu cred cu totul altceva. Sunt mulți bărbați incapabili să execute asemenea lucrari in lemn.

Ceea ce doamna Ioana a reușit să facă pentru casa pe care o deține cu familia sa este incredibil, mai ales pentru cineva care nu lucreaza lemnul în mod curent, și cu atât mai mult pentru o femeie. Ceea ce văd eu este demonstrația pură a ideii că dacă cineva își pune în minte să reușească, va găsi soluțiile de care are nevoie pentru a duce la îndeplinire ceea ce și-a propus. Am căutat în zadar un email de unde să extrag textul unui domn care dorea un loc de joacă pentru copii săi, iar la recomandarea mea de a-l construi singur a negat conceptul și s-a pronunțat ferm că lasă asta pe seama unui om priceput. Doamna Ioana a construit pentru copii săi singură acest loc de joacă, plus mobilierul din camera copiilor, plus alte elemente din casă. Se poate domnule, se poate !

lucrari in lemn

Țin foarte mult să exprim public aprecierea și admirația pentru o serie de lucrari in lemn, a ceea ce a putut face o femeie cu voință și să îndemn cu atât mai mult și pe alții să încerce. Am tot vorbit de satisfacție, aveți mai jos textul descriptiv trimis alături de imagini. Nu e nevoie de nici un comentariu în plus. Apreciați imaginile vă rog și citiți textul pe care l-am primit. Sunt chezaș asupra autenticității imaginilor.

”Va multumesc frumos si in incheiere as dori sa va atasez cateva poze cu ceea ce am lucrat eu, nu pentru vanzare, ci doar cu si din drag pentru lemn si copiii mei. Lucrez cu lemn de rasinos, pentru ca il gasesc gata tras si rindeluit, iar eu nu am deocamdata aceste posibilitati de prelucrare. Am ceva unelte, dar ele ma ajuta doar de la stadiul de scandura rindeluita in sus.  La piesele mari si grele, cum a fost locul de joaca pentru copii, am primit ajutor la asamblare din partea sotului meu, imi era imposibil singura. Insa in rest, schite, proiecte, calcule, debitari, finisari imi apartin in totalitate. Sunt convinsa ca ochiul dvs. profesionist va observa o multime de defecte, cu toate astea indraznesc sa vi le arat, deoarece , eu personal sunt mandra de ce a iesit.
Decorurile din camera copiilor sunt cusute si pictate tot de mine. La fel si pernele canapelei din interiorul casutei de joaca. 
Locul de joaca are acum si balustrade la pod, iar usa are buton, clanta si zavor. Pozele acestea le-am facut anul trecut cand terminasem ceea ce imi propusesem pana la momentul respectiv. Spatiul fara balustrada de langa scara l-am gandit initial pentru un topogan cu schelet de lemn , sau mai apoi, pentru o placa inclinata pe care sa urce tragandu-se de o franghie. Am intampinat greutati in a obtine aprobarea:), motivul fiind iarba de dedesubt care nu va mai creste. Tinand cont ca sub tot ansamblul iarba are deja probleme in a creste frumos, cred ca insistand putin voi primi unda verde.  Inauntru, pe langa canapeaua din poza 11, vreau sa fac o bucatarie de joaca, cu frigider (pe post de loc de depozitare jucarii), chiuveta si aragaz. Imi doresc sa am suficient timp si sa fie gata pana de Craciun.
Grilajul pe care l-am folosit la raftul de bucatarie din poza 12  l-am cumparat de-a gata si am construit restul in jurul lui. 
Camera de joaca din ultimele 2 poze este inca in lucru. Scena este totodata si masca de calorifer , de aceea blatul (podeaua) are balamale si se poate ridica pentru a permite accesul la calorifer. Va avea o cortina (este in lucru). Urmeaza un teatru de papusi, o taraba/magazin si o masa pentru lego/trenulete.
……………………………………..
Va multumesc de asemenea pentru aprecieri, venind de la dvs. inseamna mult pentru mine. Intr-adevar la locul de joaca am muncit foarte mult si pe parcurs ma mai intrebam daca m-as fi apucat de el daca stiam de la inceput cat va fi de lucru. Sau cat de mult va costa, pentru ca a costat ceva mai mult decat calculasem la inceput. Aproape toti cei care l-au vazut m-au intrebat daca a costat mai mult sau mai putin decat daca l-am fi cumparat de-a gata. Iar intrebarea aceasta pe mine ma incuia, pentru ca nu stiam cum as putea sa compar. Nu mi-am dorit sa am acolo ceva luat de-a gata, scopul nu a fost sa aiba copiii niste leagane in curte, ci sa aiba ceva lucrat de mine/noi, sa vada si sa invete cat de multe poti face cu mainile tale daca iti doresti cu adevarat. E dragut ca de cele mai multe ori ma intreaba “mami imi faci asta?” in loc de “mami imi cumperi asta?”
Ma simt onorata ca doriti sa prezentati pozele cu lucrarile mele pe blogul dvs. Prefer asa, fara nume, nu-mi doresc reclama pentru mine personal , ci doar mi-ar placea ca ceea ce am lucrat sa-i ajute si sa-i motiveze pe cei care isi doresc sa se apuce de lucru, dar din anumite motive inca nu indraznesc.

 

Ce ziceți? eu am rămas mut de uimire cănd am văzut imaginile.

Mă-nclin în fața dvs, doamna Ioana, din zona Bucureștilor !