Prima dată am jucat Jenga la Bukovel, în serile de după schi, cu d-l Teleptean. Nici nu aveam habar până atunci, în 2012 că există acest joc, și cum se poate să îți capteze atenția ore întregi, de la cei mici la bunici. 8 ore de schi erau capabile să scoată untul din noi și la momentul când reveneam în cabana ținută de o familie de români din Ukraina, în sala de mese, seară de seară, după masă jucam acest joc. În primele două zile am tot trecut pe lângă o Toyota Taiga, model de care iarăși n-aveam habar că există, cu numere ukrainiene și care avea inscripționat pe spate 5,8 litri. Admit că m-am tot gândit cât poate bea autobuzul ăla și ce trebuie să faci ca să conduci o asemenea uzină zi de zi.Jenga

Cumulând cele două fapte, Jenga și Taiga-ua într-o seară, se apropie de masa noastră una dintre gazde și ne întreabă în numele proprietarului de Toyota dacă nu vrem să vindem jocul, pentru că nu mai poate omul de când se uită la noi cum râdem și ne distrăm dărâmând și reconstruind piesele din lemn. Nu-s foarte dus la biserică și am replicat scurt că face 100 de dolari. S-a ridicat dulapul de pe scaunul lui, s-a apropiat de noi, cu o față toată numai zâmbet, a scos din buzunar un teanc de dolari americani verzi, îndoiți în două și prinși cu un crocodil aurit, a pus 100 de verzișori pe masă și a cerut jocul.

Normal că am bătut palma, însă am mai cerut ca următoarea seară, cât mai stăteam acolo să ni se alăture la masă și să jucăm toți pentru a nu pierde din timpul și distracția pe care acest minunat Jenga ți-o produce.

Acasă, la un hipermarket l-am găsit cu 70 de lei, nou și a fost unul dintre cele mai dese cadouri pe care le-am oferit prietenilor. Și Vasile Hotico a primit unul, iar cele 3 ore cât am stat în vizită au fost însoțite de chicoteli și râsete. Merită făcut poze la final, când turnul de piese de lemn stă să cadă, pentru că invariabil, cel care-l dărâmă intenționează să-l prindă iar grimasa de surprindere e fabuloasă.

La rândul meu am fost surprins de Nicolae Roșioru cu un cadou din partea lui Moș Crăciun, și am primit un Jenga reprodus în stilul autentic, destinat a fi folosit pe rânduri de câte 5. Nu prea merge jocul pentru că la 5 e prea stabil și cade greu. Realizarea însă e de excepție și calitatea cutiei și a pieselor individuale te face să-ți dorești să le atingi mai des. Alături de jocul prezentat anterior – Joc X și 0 – sunt două piese atât de frumoase și dragi încât vor face parte pe veci din patrimoniu casei noastre.

Dacă n-ați jucat încă vă îndemn să o faceți. Dacă prelucrați lemnul experimentați și construiți variante de dimensiuni mari pentru a fi jucate în aer liber, cu piese mari ce trebuie mutate cu două mâni. Am găsit online multe imagini și buna dispoziție însoțește întotdeauna acest joc.

Jenga, da?

Update ….

La cateva ore de la publicare am primit urmatoarea sugestie si mi se pare foarte haioasa. Multumesc Lucian !

Pistol pentru scos piese de Jenga

si de la mine completare … tot de la Mathias Wandell