Blancaneaux Lodge, Hotelul lui Francis Ford Coppola

Insulele Belize, Turtle Inn, La Lancha, Muntii Maya, Blancaneaux Lodge … suna bine , nu? In 1980 cand Francis Ford Coppola a vizitat prima data zona s-a si decis sa investeasca intr-un refugiu pentru familia sa pe care l-a transformat ulterior intr-un resort exclusivist. Preturile sunt suficient de ridicate pentru a selecta doar turisti din clasa superioara, care isi permit si pot sa aprecieze standardele ridicate de confort pe care le ofera Blancaneaux Lodge. Site-ul oficial.

Marele regizor s-a aplecat in timpul sau liber si asupra celor necesare trupului si sufletului, din cele lumesti, adica daca relaxarea este fara cusur in resort, mancarea si bautura provin tot din investitiile ce poarta numele Coppola, RUSTIC – Francis’s Favorites este brandul de vinuri si Mammarella – brandul de casa Coppola pentru paste si sosuri italiene.

Amenajarea resortului este simpla, confortabila, cu materiale naturiste, bio, eco, tot ce reprezinta tendinte actuale si topul preferintelor pentru societatea noastra care pare ca se intorce inapoi la origini si apreciaza simplitatea si valorile traditionale. A ajunge la lingura de lemn nu mai e simbolul saraciei, ci a aprecierii pentru natura. Lemnul e local, omiprezent, oferind detasare celor ce lasa asfaltul si sticla in urma lor pentru a se relaxa. Camerele sunt decorate cu lemn, iar mobila din lemn este unica optiune acceptata in resort.

Ma bate gandul sa aleg pentru vara viitoare ceva similar, asa, ca o aroganta personala, pana la urma, o viata avem, nu?

Blancaneaux Lodge

Inspirația provine din cele mai neașteptate imagini, poate pentru fiecare privitor, scăldatul ochilor are semnificații diferite. Ai citit despre casa din Tasmania sau despre Ferma din Toscana? Precis, cei ce dețin astfel de proprietăți, care pe un european îl impresionează ar fi mișcați la vederea unei case din lemn de la Vișeu sau a unei cabane din Alpi.

Mi-amintesc de un olandez fascinat de vederea munților cu păduri de brazi de la stațiunea Izvoare, lângă Ignișul Maramureșului. Pentru mine era banal, iar el exclama întruna Woaaaw!