Război de țesut – din lemn

Razboi de tesut din lemn modelul SAORI

Descriere pentru război de țesut

Tradiția populară devine un domeniu de muzeu, o activitate ce se desfășoară cumva într-un acvariu, la care cei ce se întâlnesc cu ea privesc curios, prin sticlă, ca și la osemintele neanderthalienilor. Nu mai arată ca și ceva ce se întâmplă efectiv, ca un fapt de viață real, actual, ci mai degrabă ca și istorie. Tradiția populară în viziunea mea este o colecție de metode mai vechi de a face ceva, lucratul pământului, sculele si meșteșugurile provenite de la sat, modul lor de exprimare a culturii, a evenimentelor, a celebrărilor, a religiei. Din această categorie face parte si un război de țesut. Ceea ce supraviețuiește cel mai bine este arta culinară, sarmalele au câștigat locul I pentru popularitate și petrecerea vacanțelor la pensiuni sătești unde, din nevoie oamenii nu au modernizat prea mare lucru, dar acum încearcă să beneficieze cât de cât de pe urma aprecierii modului de viață.

Am văzut un reportaj odată în care cel ce vorbea menționa ideea că ceea ce apreciază orășenii ”privind din afară” este de fapt un mod de viață impus, nu opțional, cei tineri din zonele rurale ar zbughi-o cât ai zice pește de acolo, de la traiul sănătos, alimentele neprocesate, aerul curat, mirosul de fan si animale. Nu le-ar plânge și lor buza după mașini și concedii ca și cele ce se văd la televizor? Mă-nfior când văd pasionați de folclor povestind despre ”viața la țară” fără să se fi trezit vreodată pe rouă, înainte de răsărit, pentru o clacă la fân. Habar n-au ce pitoresc este să te încălzești permanent iarna cu lemne sau să trebuiască să ai grijă de animale în dimineața de Revelion, de Crăciun sau după cheful de ziua lor. Ați tăiat gâtul unei găini vreodată? Ați desfăcat mălai sau să faceți o căpiță de fân sub soarele nemilos?

De acolo provine laptele bio, porcul îngrășat cu dovleci, zer și lături naturale, cântecul popular, straiele și datinile. Cred că e frumos să le practice alții, iar publicul să le aplaude la Sala Palatului sau în târgurile tradiționale.

Tradiție

Dar despre țesăturile din in și cânepă mai știți ceva? E adevărat că războaiele de țesut sunt piese de muzeu? Că ștergarele din pânză țesută sunt absorbante perfecte și greu de înlocuit cu altceva la o calitate identică. Că aspectul unei mese așternute țărănește este inegalabil în prezența elementelor tradiționale ca pânza și blidele de lemn sau lut pictate?

Ia luați aminte la ce modele de război de țesut sunt prin lumea asta mare, sub denumiri de branduri recunoscute, apreciate, folosite de alții decât de noi cei ce le știm tradițional de la țară. Sunt produse noi, fabricate acum, azi, ieri, oameni moderni le folosesc și se bucură de rezultatele muncii lor făcute din pasiune. Oare pierdem tot? Pălinca am pierdut-o, oina a devenit baseball, pe Traian Vuia ni-l contestă, stiloul și antibioticele sunt mușamalizate …

Lemnul n-a murit în accepțiune tradițională, confundăm doar tradiția cu muzeul, ne îndepărtăm și uitam valori nepieritoare, care nu trebuie admirate ci practicate.

Modele de Război de țesut

Razboi de tesut din lemn
batranul cainii si razboiul de tesut
Razboi de tesut din lemn
mini razboi
Razboi de tesut din lemn
model Ashford
Razboi de tesut din lemn
model Bontiful
Razboi de tesut din lemn
model Louet Delta 130
Razboi de tesut din lemn
modelul SAORI
Război de țesut din lemn
Razboi de tesut din lemn

Update 2017 – Toate imaginile de mai sus au titlu informativ și nu reprezintă produse pe care noi le comercializăm. Folosind denumirile înscrise pe imagini puteți căuta în spațiul online producătorii acestor razboaie de tesut și să le comandați daca sunt disponibile direct.

Razboi de tesut din lemn
6 poze au fost adaugate la acest articol.

Vezi galeria →

10 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    cat ar costa un asemenea dressing ?

  2. #2 Comentariu nou

    Buna ziua,

    va rog sa-mi spuneti pretul unui astfel de produs ?

    multumesc
    Randa

  3. #4 Comentariu nou

    tocmai am scris „pot sa-mi fac singura un razboi de tesut” pe google si primul lucru aparut, primul link adica a fost taman asta. inafara de faptul ca si eu am terminat IL-ul si ca sunt din Baia Mare si ca chiar citesc din cand in cand ce scrii pe aici, chiar am fost acolo unde se fac capite si unde hranesti anumalul si de Revelion. ba amintirea mea preferata e ca bunica nu avea elecritcitate si singurul „electronic” ce facea uneori „galagie” era un radio care avea legata o baterie mare si patratoasa. asa ascultam povestea de seara de la radio Bucuresti, ca ne trezeam si ne culcam in cantatul cocosului, ca bunica mea avea casa in marginea satului intr-o poiana si visul meu e sa merg acolo cand o fi.
    am luat-o pe coclauri. adica cred ca am sa studiez asta . si o sa incerc sa fac un razboi. de tesut.
    imi mai amintesc ceva. cand eram eu copil era canepa pe dealuri . nu stiu unde o topeau, dar imi amintesc cat de mare si frumoasa era. cica nu mai pune nimeni . ca vine politia ca ai plantat droguri.
    simpatic pe aici .

    • #5 Comentariu nou

      Multumim pentru vizita, incercam sa informam despre lemn mai mult decat sa facem un act comercial. Productia este orientata catre export, insa oferim pe partea de mese si scaune si solutii pentru Romania. In rest, subiectul lemn este abordat din orice punct de vedere imaginabil si scriem cu drag.

      • #6 Comentariu nou

        super lemnul asta. am si incurcat niste litere- era animal… undeva pe net, daca stii sa scrii si in engleza sau sa cauti un traducator, sunt mari sanse sa gasesti un razboi de tesut ca-n pozele foarte frumoase de aici. da’ clar nu e dulap – nici raft sau alte alea. vad ca nu e act comercial. e frumos si interesant. si sunt lucruri deosebite. azi am vazut o reclama la locuri de joaca si alte minunatii din lemn neprelucrat- cu glume la Vida Geza. nu am mai fost demult pe…acasa. desi nu mai e acasa la Baia Mare de ceva vreme, imi mai doresc sa vad statuile pe drumul spre Usturoiu’

    • #7 Comentariu nou

      Si eu sunt din Ardeal.Ne-am mutat demult in sudul tarii.Si-acum duc dorul vacantelor cu topit de canepa in raul din spatele satului si-apoi o asezam in picioare sa se usuce si o dadeam cu bunica prin melita.Am avut si o furca si stiam sa torc.Bunica tesea din fuior servete de bucatarie si-l folosea la urzeala pentru presuri,tesute in patru ite.Dupa ani,as fi vrut sa am un razboi de tesut,dar nu stiu ce s-a intamplat cu al bunicii.Mi-ar place sa am unul,dar ma tem ca e cam tarziu acum.

  4. #8 Comentariu nou

    Doresc să cumpăr un război de țesut !!se poate?? mulțumesc

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.