Neufert Ernst – tatăl, alături de fiul său Peter sunt autorii celei mai de succes cărți dedicate arhitecturii secolului XX cu peste 500.000 de volume vandute și traduceri în 17 limbi. Omul a fost preocupat până la excentricism de măsurarea a tot ce înseamnă spațiul în care se mișcă omul, considerând că Homo Sappiens este centrul, scopul și măsura lucrurilor care-l înconjoară. Evident, că toate limitele impuse, standardele pe care le-a formulat, ca pentru orice de pe lumea asta, își au și contestatarii săi, și nu puține sunt vocile care au afirmat că Neufert prin Manualul Arhitectului, ucide arhitectura.

Surprins de succesul publicării primei ediții pentru Manualul Arhitectului, decide după o vizită un Statele Unite să revină în Germania nazistă unde beneficiază de sprijinul direct a lui Albert Speer, Ministrul Armamentului si a Producției pentru Război pentru a stabili standarde în privința arhitecturii germane. Oamenii erau setați pe ceea ce azi știm că este rigurozitatea nemțească, făcând lucrurile ca la carte, după manual. Neufert se stinge la casa lui în Elveția, în 1986, după ce, ca membru marcant al Bauhaus, își pune amprenta pe multe proiecte arhitecturale mari, civile și industriale.

Ceea ce contează este că Manualul Arhitectului s-a folosit și se folose;te și azi ca reper pentru educarea multor generații de studenți și este în continuare principalul reper de dimensionare ergonomică a spațiului. M-au atras foarte mult cele legate de mese și scaune, obiecte care se folosc cu o frecvență mult mai mare decât alte piese de mobilier și care este vital să fie corespunzătoare confortului scontat de orice potențial beneficiar. Logic, am căutat imediat ediția în limba română și am aflat că stocul este epuizat, voi urmări când se reînnoiește.

Manualul Arhitectului - editia in limba romana
Manualul Arhitectului – editia in limba romana

Mesele rotunde sau dreptunghiulare au o dispunere diferită a ocupanților săi, permițând sau nu extinderea numărului de scaune pe care le pot găzdui. Să pornim de la imaginile preluate de pe Houseplannerhelper. Folosesc aceste resurse pentru o exemplificare directă a ideilor, eu nu sunt un bun desenator, așa că voi face referiri la imagini preluate de pe site-uri de limbă engleză, cu specificarea sursei.

Dacă e să ne luăm după Manualul Arhitectului, acolo găsim dimensiuni standard, care trebuie să răspundă pozitiv confortului pentru o persoană medie de înaltă și grasă. Subiectul ergonomie este tratat diferit azi, după 40 de ani aproape de când nu mai este Neufert. 61 de centimetri este minimul de lungime de blat pentru a putea utiliza o masă, însă confortul presupune un spațiu de 76 de cm. Suprafața de blat necesară unui ocupant la masă variază de la un minim de 0,3 mp la un confortabil 0,5 mp, iar transpunerea în fapt, adică achiziționarea unei mese mai generoase, cu spațiu suficient pentru folosirea ei în condiții de lejeritate, costă bani.

Următoarea imagine mi s-a părut și mai relevantă.

Pentru 6 persoane, numărul mediu de utilizatori ai unei mese în familie și cel mai întâlnit număr de ocupanți, este o mare diferență între 198×102 cm și 244×137 cm.

Dacă locuiți la garsonieră, dacă spațiul dat este limitat, preluat de-a gata și trebuie să vă adaptați, veți folosi dimensiunile minime pentru a vă orienta. În schimb, dacă construiți, dacă urmează să dispuneți de posibilitatea de a modifica dimensiunile spațiului, măsurați de 5 ori, informați-vă și apoi bateți în cuie dimensiunile unei încăperi, confortul ulterior va fi pe toată durata existenței și folosirii, nu merită să faceți economie la confort.

Am spus de nenumărate ori și sigur Neufert nu a scris în Manualul Arhitectului asta – construiți un spațiu de la interior spre exterior. Dimensionați spațiul în funcție de utilitatea lui, nu zidiți pereți urmând să înghesuiți mobilă cum se poate. Trebuie gândită mobilarea unei camere, fie că e dormitor, fie că e bucătărie, stabilit căile de acces, culoarele de mișcare și așa să rezulte perimetru pereților.

Un număr important, stabilit de Neufert este 76 cm. Această distanță trebuie să fie minimul spațiului de la bordura unei mese până la primul obstacol către care scaunul se poate opri, fie că e perete, fie că e corp de mobilă. Dacă vorbim de uși, spații de acces, dublați această măsură.

Recent, am avut parte de a consilia alegerea unei mese de dimensiuni mari pentru o sala aproape pătrată. Am desenat mai multe schițe, empiric, însă cât de cât la scară, pentru a ilustra beneficiarului de ce se justifică un tip de masă în locul alteia. Arhitectul a ales o masă lungă și îngustă, care împarte încăperea în două, având capetele înguste în dreptul căilor de acces. Am respectat opțiunea arhitectului și comanda s-a făcut conform cerinței, dar opinia mea este că o masă pătrată ar fi mobilat mult mai bine locul respectiv.

planuri pozitionare masa
planuri pozitionare masa – 14 – 16 scaune

Am găsit prin online aiurea și nicăieri, în site-urile de limbă engleză diverse scheme și măsuri cu care sunt de acord și pe care vi le prezint mai jos, sper să le folosiți ca idee să imaginați ceea ce conține cartea lui Neufert.

Eu am să cumpăr Manualul Arhitectului, este cert asta, e bine de ținut cont de câteva repere. L-aș pune lângă Codul Bunelor Maniere în societate și Etica Servirii Mesei, pentru cultura generală a oricui se respectă ca persoană. Din respectul pentru valoarea noastră ajungem să ne respectăm aproapele și ajungem să construim o societate bazată pe valori, unde nu călcăm limite ce țin de bunul simț.

Pe englezii de la BerryDesign îi apreciez mult de tot, am scris anterior despre ei – Model de masa supra-extensibilă – Entertainer extending table – și au unul dintre spațiile online care le frecventez cu plăcere. Oamenii pun accent pe educare, oferă informații, sfătuiesc și dau soluții potrivite cu situațiile particulare pe care le întâlnesc. BerryDesign este un spațiu pe care vi-l recomand cu drag, celor ce pricep limba lui Shakespeare.

Și Neufert are puncte tari în recomandările pentru mese și scaune, deși Wikipedia sau spațiul online nu oferă foarte multe detalii, cel puțin pentru limbile pe care le pricep eu. Schițele din imaginile de mai jos denotă cel mai puternic preocuparea lui Neufert pentru aproape orice aspect al vieții cotidiene. Habar nu am cum era la el acasa, însă cred că totul era aliniat și echidistant. Sper că aveau nervi tari cei care îi stăteau prin preajmă.

Rămâne să achiziționez cartea, cu siguranță nu se va prăfui în raft.

Voi aveți Manualul Arhitectului? Ce părere aveți despre Neufert?