Acte normative, legislație și legi care guvernează segmentul de lemn si produse din lemn

Ca să public aceste informații despre acte normative, legislație și legi am avut parte de ajutorul unui coleg de breaslă, bine documentat.

Daniel este unul dintre membri grupului de pasionați ai lemnului adunați sub umbrela lui Cătălin Sorescu. Zilnic citesc și eu postarile celor de acolo și mă bucură efervescența bucuriei prelucrării lemnului care rezultă din imaginile publicate. Pot afirma cu siguranță că în România se prelucrează lemn si produse din lemn, că o generație o schimbă pe alta și că ”noii” meșteri diferă radical față de cei de pe vremuri, ca aplicare dar nu și ca dragoste pentru lemn.

Am primit de la Daniel materialul de mai jos și vă sugerez să-l parcurgeți cu atenție pentru că conține actualizat, multe informații de ordin juridic care guvernează peste noi, cei ce prelucrăm lemnul. E birocrație, hârtii și documente în plus de făcut, e adevărat, însă ne poate afecta activitatea și chiar dacă nu cunoaștem aceste reglementări sau acte normative, ele există. Există și cine să le aplice, iar cei care sunt vizați direct nu e de dorit să facă credit la bancă pentru a plăti amenzi. Statul și banca ne dau umbrele când e soare și ni le iau când plouă.

Aștept opinii din partea celor care s-au lovit de aceste fapte și documente. Suntem meșteri, nu juriști, dar puzderia de acte normative din domeniu pot părea o barieră de care nu trebuie să ne lovim.

_____________________________________________________________________________________________________________

Despre lemn si produse din lemn

In conformitate cu prevederile ordinului 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, urmatoarele activitati din domeniul prelucrarii lemnului necesita autorizatie de mediu:

• Tăierea şi rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului (cod CAEN 2010);
• Fabricarea de produse stratificate din lemn: placaj, panel, furnir, plăci din aşchii din lemn, plăci fibrolemnoase, etc. (cod CAEN 2020);
• Fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii (cod CAEN 2030);
• Fabricarea ambalajelor din lemn (cod CAEN 2040);
• Fabricarea articolelor din plută, paie şi împletituri (cod CAEN 2052);
• Producţia de scaune  (cod CAEN 3611);
• Producţia mobilierului pentru birou şi magazine (cod CAEN 3612);
• Producţia mobilierului pentru bucătării (cod CAEN 3613);
• Producţia altor tipuri de mobilier (cod CAEN 3614);

Un atelier de tamplarie se incadreaza la codul CAEN 2010 si se autorizeaza atat persoanele juridice cat si persoanele fizice care comercializeaza produsele realizate.

Autorizatia de mediu se solicita si se obtine de la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului (APM) in baza unei cereri tip insotita de o documentatie prevazuta in ordinul mai sus mentionat si se poate intocmi de catre beneficiar. Procedura de autorizare poate sa dureze de la 30 zile pana la 1 an in functie de documentele solicitate de fiecare APM.

Pentru a obtine autorizatia de mediu si a evita o amenda de 30000 lei (RON), pentru lipsa autorizatiei de mediu, trebuie respectate/indeplinite cateva conditii, grupate pe factorii de mediu, dupa cum urmeaza:

AER

Fiecare atelier de tamplarie trebuie sa detina instalatii pentru colectarea, epurarea si dispersia gazelor reziduale si a pulberilor, adica sa detina un sistem functional de colectare (exhaustare) rumegus/praf precum si echipamente de retinere a solventilor organici rezultati din activitatea de finisare a suprafetelor, prin utilizarea lacurilor, grundurilor si vopselelor cu continut scazut de compusi organici volatili (COV) (chiar si lacurile pe baza de apa au compusi organici volatili). Aceste echipamente pot sa cuprinda o cabina de pulverizare (zona de aplicare finisaje) cu evacuare noxe si dotata cu: membrane filtrante din fibra de sticla si/sau panouri din carton gofrat cu functionare uscata si/sau blocuri filtrante cu carbune activ si/sau filtru cortina din carton si perdea de apa. Am enumerat cateva din dotarile unei cabine de vopsire mai des utilizate in practica, in comert fiind nenumarate solutii tehnice de filtrare.

Daca o fabrica de mobila depaseste un consum anual de 15 tone de solventi cu continut de COV, atunci aceasta se incadreaza in prevederile Legii 278/2013 privind emisiile industriale, urmand alte procedruri de retinere/reducere a COV.

Pe scurt, intr-un atelier de tamplarie ar trebui sa existe un sistem de exhaustare praf/rumegus si un sistem de exhaustare noxe prevazut cu membrane filtrante montate in zona de aplicare a finisajului (cabina de vopsire/pulverizare). Citiți neapărat toate formularele din acte normative în acest sens.

APA

Apa uzata menajera trebuie evacueata in reteaua de canalizare a localitatii, iar in lipsa acestei retele se evacueaza intr-un bazin decantor vidanjabil. Apele uzate tehnologice provenite de la cabina de vopsire/pulverizare sau de la spalarea ambalajelor trebuie preepurate intr-un bazin decantor inainte de evacuarea lor in reteaua de canalizare a localitatii. Pentru a dovedi vidanjarea bazinului trebuie pastrate facturile/chitantele/formularele de vidanjare.

SOL

Pentru protectia solului si subsolului trebuie ca locurile unde se depoziteaza deseuri si substante chimice sa fie betonate si prevazute cu rigole pentru retinerea eventualelor scurgeri. Locul de amplasare a depozitelor trebuie:

• să fie ușor accesibil pentru vehicule (inclusiv pentru cele cu gabarit mare: de transport, de pompieri, etc);  să fie, pe cât posibil, situat la depărtare de zonele de lucru și de cele locuite. Depozitele deschise pentru agenți chimici care produc pulberi la manipulare vor fi amplasate la o distanță de 20m față de clădirile industriale și la 50m față de clădirile sociale și sanitare ale complexului industrial.

Reglementările multor acte normative poate sunt succinte și generale, însă pot constitui obiectul unor controale și amenzi.

ZGOMOT

              In conformitate cu prevederile ordinului 119/2014 pentru aprobarea normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei reproduc următorul articol

Art. 16
(1)�Dimensionarea zonelor de protectie sanitara se va face in asa fel incat in teritoriile protejate vor fi asigurate si respectate valorile-limita ale indicatorilor de zgomot, dupa cum urmeaza:
a)�in perioada zilei, nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A (AeqT), masurat la exteriorul locuintei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m inaltime fata de sol, sa nu depaseasca 55 dB si curba de zgomot Cz 50;
b)�in perioada noptii, intre orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A (LAeqT), masurat la exteriorul locuintei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m inaltime fata de sol, sa nu depaseasca 45 dB si, respectiv, curba de zgomot Cz 40.
(2)�Pentru locuinte, nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A (LAeqT), masurat in timpul zilei, in interiorul camerei cu ferestrele inchise, nu trebuie sa depaseasca 35 dB (A) si, respectiv, curba de zgomot Cz 30. In timpul noptii (orele 23,00-7,00), nivelul de zgomot LAeqT�nu trebuie sa depaseasca 30 dB si, respectiv, curba Cz 25.

                In zonele industriale aceste limite pot sa fie mai mari.

DESEURI

             Fiecare agent economic trebuie sa completeze lunar evidenta gestiunii deseurilor, pentru fiecare tip de deseu in parte, in conformitate cu HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, iar pentru fiecare transport de deseuri periculoase si nepericuloase trebuie intocmite formulare de transport  in conformitate cu prevederile HG 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Formularele se completeaza de catre expeditor (generatorul de deseuri).

Cele mai uzuale deseuri provenite de la un atelier de tamplarie sunt urmatoarele, unde este indicat codul corespunzator din HG 856/2002:

• – deseuri municipale amestecate (deseuri menajere) – cod 20 03 01;
• – namoluri din fosele septice (de la apele uzate menejere) – cod 20 03 04;
• – deseuri de rumeguş, talaş, aşchii, resturi ele scândura şi furnir, cod 03 01 05;
• – deseuri de rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândura şi furnir cu conţinut de substanţe periculoase – cod 03 01 04*;
• – deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut ele solvenţi organici sau alte substanţe periculoase – cod 08 01 11*;
• – absorbanti si textile impregnate cu substante periculoase (inclusiv filtrele de la cabina de vopsire) – cod 15 02 02*;
• – ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase (provenite de la ambalajele de lacuri, vopsele, baituri, etc) – cod 15 01 10*;

Intr-o unitate de productie pot sa existe si alte deseuri decat cele mentionate mai sus. Toate deseurile trebuie colectate separat.

Deseurile care au dupa codul de identificare simbolul * sunt considerate periculoase si se elimina prin societati autorizate din punct de vedere al protectiei mediului.  Din fisele cu date de securitate rezulta care produse sunt considerate periculoase si implicit deseurile de ambalaje aferente.

Produsele de finisare si adezivi pentru lemn si produse din lemn trebuie depozitate si manipulate conform prevederilor din fisele cu date de securitate, in ambalajele originale etichetate conform legislatiei, iar zona de depozitare ar trebui sa fie cu acces restrictionat si inscriptionata corespunzator.

Documente

          In functie de activitate si de conditiile impuse in autorizatia de mediu pot sa existe diferite solicitari, iar dintre cele mai frecvente si care sunt impuse si de legislatia specifica sunt urmatoarele:

• – raportarea anuala a evidentei gestiunii deseurilor avand termen 15 martie;
• – raportare lunara a cantitatilor de deseuri de rumegus si deseuri lemnoase gestionate pana in data de 05 a lunii pentru luna anterioara;
• – raportarea anuala privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje;
• – efectuarea de analize anuale sau semestriale la factorii de mediu (aer, apa, zgomot)

Ambalaje

          In cazul in care bunurile din lemn si produse din lemn se vand ambalate pe piata nationala, atunci societatea are obligatia de a intocmi declaratiile la Fondul de mediu pentru ambalajele puse pe piata in calitate de producator de bunuri ambalate (folia, cartonul, cu care sunt protejate/ambalate bunurile comercializate), in conformitate cu prevederile OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu si a Ordinul 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru mediu.

De asemenea, in cazul in care se importa (din afara UE) lemn si produse din lemn societatea trebuie sa implementeze un sistemul „due diligence” in conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 995/2010  privind obligatiilor care revin operatorilor care introduc pe piata lemn si produse din lemn. In cazul cand materia prima (lemn si produse din lemn) este achizitionata de pe piata interna (piata UE) nu este necesar implementarea sistemului deoarece in acest caz societatea este considerata „comerciant” in sensul regulamentului si are obligatia de a furniza beneficiarilor, la cererea acestora, date cu privire la transabilitatea lemnului (zona de unde a fost recoltat lemnul).

Transport Cherestea și lemn

              In ceea ce priveste provenienta si transportul materialului lemnos (cherestea) prevederi legale care pot fi aplicabile unui atelier de tamplarie sunt cele prevazute in H.G. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotun (modificata prin H.G. 787/2014 si O.U.G. 51/2016) si H.G. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice (modificata de O.U.G. 51/2016).

Pe scurt, in cazul cand se achizitioneaza cherestea peste cantitatea de 0,1 mc trebuie sa deti pe perioada transportului avizul de insotire secundar pentru cherestele (exemplarul 1 si 2), document cu regim special eliberat de furnizor. Lucrurile se complica atunci când se achizitioneaza cherestea de la persoane fizice deoarece eliberarea avizului de insotire secundar se face de către ocolul silvic de pe raza administrativa, sau cu care are incheiat contract persoana fizica, in baza avizului primar si a borderoului de achizitie. Odata ajunsa cheresteaua la atelier aceasta trebuie inregistrata in registru de evidenta a intrarilor-iesirilor de materiale lemnoase si in aplicatia informatica SUMAL (Sistem informational integrat de urmarire a materialelor lemnoase). Atat registrul cat si aplicatia SUMAL se procura de la Garda Forestiera. Acest registru este necesar deoarece in legislatie se considera zona unde este depozitata cheresteua ca „Spatiul de depozitare a materialelor lemnoase imprejmuit pe teren, pe care se depoziteaza/ prelucreaza/ comercializeaza materialele lemnoase, se numeste depozit de materiale lemnoase; depozitele au regimul punctelor de lucru si se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza la fel ca acestea”. Datele din SUMAL se raporteaza lunar.

Termenul de valabilitate a avizelor de insotire variaza de la 10 ore la 72 de ore in functie de distanta dintre puctul de expeditie si cel de destinatie inscris pe document.

Fara a detine documentele de provenienta, inregistrare si raportare, materialul lemnos se poate confisca si se pot aplica sanctiuni.

Pentru a intelege mai clar aceste reglementari, din cauza ca ar trebuie reprodus integral textul din H.G. 470/2014, se recomanda citirea actului legislativ despre lemn si produse din lemn sau consultarea reprezentantilor Garzii Forestiere existent in fiecare judet.

Un parcurs simplist publicat de mine acum multă vreme prezenta procesul de la așchii la produs finit doar din perspectiva unui tâmplar.

S-aveți liniște în acte și spor la muncă-n atelier!