Există un curent care promovează – Întoarcerea la natură – căutând să reînvie senzații, experiențe sau trăiri ce ne lipsesc. Cred că avem o discrepanță de aplicare aici, regăsirea are loc atunci când ai avut și ai pierdut ceva, însă pentru generațiile crescute pe beton și în fața calculatorului, iarba verde de sub tălpile goale este doar o sintagmă, fără legătură cu senzația autentică, de cele mai multe ori.

deconectat de retele

Avem modificări radicale, viețile celor care acum au 40-50 de ani au parcurs etape cu schimbări în salturi uriașe, în care diferențele de la o etapă la alta duc chiar și la pierderea reperelor. Noi ne-am născut când nu existau media ( TV și internet), ne-am jucat și am socializat direct, cu experiențe rurale în marea majoritate. Între timp am trecut la digitalizare, la consum de reclame, la produse procesate pe care le credeam un deziderat, ca azi să ajungem să afirmăm că Întoarcerea la natură e de dorit, dar și posibilă, și să o clamăm unei audiențe care n-are mijloacele să o experimenteze.

Celor care au azi sub 30 de ani le povestim despre ceva ce n-au trăit, privim cu stupoare la străinii care ne vizitează, trecând cu vederea infrastructura proastă, și nu înțelegem de ce apreciază sălbăticia, natura și viața satului românesc. Cum să faci turism bazat pe locații sărace? De ce ar lăsa orașul pentru drum de pietre și pământ?

Auzi dom’le vin francezii să sape la straturi, să mănânce din cuțit slănină și mămăligă și mai dau și bani buni pe asta. Din cauză că noi ne amintim, ajungem să tânjim după acele trăiri, dar să le povestim celor ce nu le-au experimentat nu ajută, trebuie să recreăm condiții similare cu copilăria noastră și să le oferim celor ce nu concep să n-aibă semnal la telefon, sperând că încet, încet, se vor desprinde dintre ei tot mai mulți, încântați de noua experiență.

Din diferența de percepție dintre generații rezultă pe tot globul un curent. Turismul se va schimba dramatic, micile spații de cazare, de 2-4 persoane vor deveni frecventabile, și frecvent căutate. Spațiul mic interior trebuie asociat cu spațiu larg în exterior, se numește libertate. Gospodărirea proprie, cu mâncare și confort termic, decuplarea de rețele, apă, gaz, curent, comunicații, de drumuri, de confort urban va deveni o sarcină greu de îndeplinit pentru cei ce vor gestiona aceste spații de cazare. Se vor găsi locații tot mai greu unde să poți face o mică cabană, departe de civilizație. În vestul Europei e aproape imposibil.

Vroiam prima dată ca articolul de față să fie centrat pe cabana The Reserve inaugurată în Australia de Matthew McConaughey, asociat cu Wild Turkey Bourbon și Unyoked. Aici e un exemplu în care întoarcerea la natură este lait motivul unui demers comercial. Asocierea cu senzații vechi, cu natura devine un deziderat pentru brandurile ce scot în față tradiții și decenii de istorie a unei companii. Bourbon-ul este un wiskey făcut din porumb, maturat în butoaie de stejar arse.

Matthew McConaughey întoarcerea la natura The Reserve
SYDNEY, AUSTRALIA – NOVEMBER 20: Matthew McConaughey launched an off-grid cabin he co-designed with Wild Turkey’s charity initiative, With Thanks, at The Royal Botanic Gardens November 19, 2019 in Sydney, Australia. (Photo by Brendon Thorne/Getty Images for Wild Turkey)

Mi-am dat seama că am mai multe de spus decât să prezint fotografiile unui loc aflat la 16 ore de zbor distanță. Am realizat că firul principal al poveștii e altul, legat de noi, ca oameni, ca firi și valori diferite.

Matthew McConaughey întoarcerea la natura The Reserve
McConaughey’s Wild Turkey Longbranch Bourbon

Cabana The Reserve promovează turismul deconectat, întoarcerea la natură, răgazul pe care trebuie să ți-l oferi încercând să scapi din caruselul societății de consum. Renunțarea la confortul serviciilor asociate vieții cotidiene, urbane, nu e privit ușor ca un concediu. Este deja un crez, o convingere, o conștientizare. Turismul pe această zonă ține de experiențe diferite, viața simplă, în natură, fie în Asia, Africa, Australia sau Europa.

N-am idee de ce un elvețian i-a spus unui prieten după ’89 că România e locul unde merită să te muți să trăiești cu adevărat, scăpând din Vestul Europei. Nouă, celor ce tânjeam să ajungem de unde ei vroiau să fugă … Ceva nu se pupă aici, credeam că e o zisă goală, din burtă. Azi sunt convins că întoarcerea la natură va fi peste 30 de ani Eldorado-ul din tările încă nedezvoltate.

Dacă am ratat trenul spre salarii mari și societăți de roboți, poate alegem să rămânem și să construim Wakanda încă nedetectați.

S-aveți timp de tihnă, îi citez pe cei de la Unyoked mai jos, e foarte frumos conceptul:

unyoked quote

unyoked quote
Casetofon – unii ar avea nevoie de instrucțiuni să-l folosească